M-am uitat peste topurile pe care le-au publicat cateva reviste literare in voga si, in mare, nu am mari obiectii. In afara de una. Ca au ramas pe dinafara cartile scriitorilor basarabeni. Asa cum s-a intamplat si in alti ani. Asa cum se intampla de cand se fac asemenea topuri. Si nu e vorba ca nu ar fi aparut carti bune sau chiar foarte bune si in Basarabia in 2012 sau in 2011 sau in 2010 si asa mai departe, au aparut, fireste, dar aceste volume au fost trecute cu vederea de catre alcatuitorii de topuri. Asta e situatia. O situatie cam albastra.
Haideti sa incercam sa aflam de ce se intampla asa. Resping din start ideea ca cei care nu au mentionat si cartile autorilor basarabeni ar fi basarabofobi. Nici vorba despre asa ceva. Cum nu cred ca cei care scot in fata anumite carti ar putea sa se conduca de ideea ca ar exista doua literaturi romane – una din Romania si alta din R Moldova – mai degraba, cred ca acestia habar nu au avut ca si autorii basarabeni au scos carti bune ( sau chiar foarte bune ) in 2012. Adica pur si simplu nu au fost informati in aceasta privinta. Oare chiar nu au avut posibilitatea s-o faca?
Ei bine, in acest an, in toamana lui 2012, R Moldova a fost invitata de onoare a targului de carte din Bucuresti, unde aceasta si-a trimis foarte multe edituri, care au expus mai toate cartile bune aparute in R Moldova. Pe de alta parte, unii autori basarabeni au publicat si la edituri din Romania. Ceea ce inseamna ca volumele autorilor basarabeni au fost, asa sau altfel, la vedere. Oricine le putea parcurge. Altceva e ca acest lucru nu s-a intamplat. Ajunsi aici, nu pot sa nu constat o indiferenta lenesa a criticilor si publicistilor romani fata de literatura de dincolo de Prut.
La nivel de vorbe, acestia pledeaza pentru unitatea literara si culturala dintre cele doua maluri, dar la nivel de fapte, cu totul altceva fumeaza. Nu stiu cum s-a ajuns la aceasta indiferenta , la acest sictir si nepasare fata de scrisul din Basarabia, dar s-a ajuns. E o situatie care, insa, nu poate si nu ar trebui sa dureze la infinit, daca nu vrem sa cadem in cealalta extrema.
