Muzeul Alexandriei a fost un spatiu-loc dedicat muzelor, astfel ca poeti, scriitori, oameni de stiinta si filozofi ai antichitatii s-au indreptat catre cercetarea literelor si stiintelor. Se pare ca impreuna cu Biblioteca din Alexandria, unde s-a adunat toata productia bibliografica a vremii sale, cei doi poli, interrelationati, au ridicat cunostintele antice la cea mai inalta categorie.
Se spune ca Biblioteca a avut o mare influenta asupra conceptului de Liceu fondat de Aristotel, patronat de monarhia ptolemaica, pentru extinderea culturii grecesti.
Din cele mai vechi timpuri, omenirea aduna o parte din materialul cultural pe care l-a produs si pastrat, fie in temple religioase, fie in institutii sau entitati culturale, dependente de palat, au avut mai mult sau mai putina autonomie proprie, am spune noi. ca fiinta umana a pastrat tot materialul documentar pe care l-a putut, in functie de circumstante si timpuri, in functie de teritorii si societati si culturi si ideologii. Biblioteca si muzeul Alexandriei se plaseaza intotdeauna ca paradigma a lumii antice, dar intr-un grad mai mic de complexitate-amplitudine-extensiune, la acea vreme, bibliotecile raspandite in intreaga Mediterana, in special din lumea elenistica si romana.
Am putea indica faptul ca dupa paranteza, pierderea sau arderea bibliotecilor, o mare parte din cunostintele din Evul Mediu – pastrate partial, in bibliotecile manastirilor, dar si, in lumea bizantina, sunt rareori studiate, analizate si meditate. . Ajungem la celebra Renastere, aceea ca o data un cuvant sau termen sau cuvant, daca incearca sa reprezinte ceea ce vrea sa exprime, dintr-o multitudine de cauze si motive, o burghezie incipienta venita deja din secolul al XIII-lea, mai ales dupa marea ciuma neagra, umanismul din secolele al XV-lea si al XVI-lea , primele mari natiuni-state din Europa, strangerea sau adunarea de material antic gasit la Roma mai ales, si diverse evenimente si opinii, a reaparut ideea de Muzeu si, intr-un fel, si de renastere culturala.
Am spune chiar in aceasta ultima perioada, aceste ultime doua secole, cu o alta mare influenta din secolul al XVIII-lea asupra ansamblului conceptelor, pe care o numim ilustratie sau revolutia filosofica a Iluminismului, fenomen paralel, ca intr-o simfonie, care suprapuse, diverse revolutii: cea religioasa luterana si contrareforma, cea stiintifica a lui Copernic, Galileo, Newton, revolutia economica sau industriala, revolutiile politice ale parlamentarismului englez, independenta americana, revolutia franceza etc., au creat cresterea. temeiul conceptului de oameni si al conceptului de oameni si cultura. Prin urmare, necesitatea de a prelua vechea idee de biblioteci publice, muzee publice si nu numai colectii ale nobilimii si predare-educatie pentru majoritatea populatiei.
Muzeul Guadalajara
Desi acest muzeu este strans legat de colectia de materiale culturale, din cauza diverselor dezamagiri din secolul al XIX-lea, cel mai important fiind cel al lui Mendizabal, Madoz, ca cineva a avut fericita idee de a colecta o parte din tot acel material din acest geografie, ca sa nu fie imprastiata-pierduta intr-un mod scandalos, asa cum s-a intamplat in mare masura cu toata bogatia aceea din tara. In prezent, colectiile care se pastreaza variaza din secolul al XV-lea pana in secolul al XXI-lea.
Nu stiu daca toate vechile muzee provinciale formeaza o retea de muzee provinciale, pentru a forma sinergie, a crea idei si sugestii si proiecte pentru expozitii si schimb de lucrari. Daca mi se permite, daca nu exista, poate, ar putea fi ocazia, ca sa o studieze, sa analizeze si sa puna in valoare.
Orasele si muzeele lor, care se afla langa centrele urbane gigantice, ale societatii-teritoriu-natiunea noastra, au handicapul, am spune noi, de a avea o mare competitie, pentru ca ce sau ce poate fi comparabil cu Muzeul Prado sau Reina Sofia sau alte o duzina de muzee grozave din capitala.
Dar, de asemenea, cred ca cetatenii, in primul rand cei care locuiesc in imprejurimile lui, de o suta sau doua sute de mii de metri, si, in general, de alte distante mai mari, trebuie sa puna in valoare aceste zeci de „muzee medii”, ca dimensiuni si in cantitate de material pe care Celtiberia-Hispania-Iberia il seamana si care constituie experiente de cunoastere demne de invatat si retinut.
Cei dintre noi care existam si traim in aceste terroir-uri ar trebui sa fie constienti ca nu ar trebui sa existe doar turismul de plaja si nisip si soare si bikini, ci si, in aceste locuri, sa cautam muzee mici si mijlocii care sa ne ofere noi viziuni despre realitate. Acesta este unul dintre ele, in lungul sau tranzit si calatorii, puteti dedica o parte a dupa-amiezii sau a diminetii pentru a-l vizita.
