Ei spun despre tineri ca nu voteaza. Ca nu le pasa de politica, ca este epoca sinelui si a selfie-ului, ca singurul lucru care ii intereseaza la Uniunea Europeana este ca biletul de avion iese la pret de chilipir. Dar ei nu voteaza. Pe 26 mai vor fi 23 de milioane de noi alegatori care tocmai au implinit varsta de vot in toata Europa.
Ei sunt generatia Erasmus, cea care studiaza si lucreaza in strainatate, cea care calatoreste mai mult si are mai multe relatii in afara granitelor sale. Si totusi, cel mai abtinator segment demografic cand are ocazia sa voteze la cele mai mari alegeri transnationale din lume: alegerile europene.
Doar 28% dintre alegatorii cu varste cuprinse intre 18 si 24 de ani s-au prezentat la urne pentru a alege Parlamentul European in 2015. Dar in acest articol ne uitam la cei 3 din 10 care au votat si care, in cazul lor, incearca si acum. pentru a-i incuraja pe altii sa faca acest lucru: ei sunt Bastien, Karim si Bibi, iar singurul lucru pe care il au in comun este ca au devenit un fel de „influenceri” ai mobilizarii politice in acest 2019.
210 motive pentru a vota
Intrebati de ce nu votam la alegerile europene, expertii sunt de acord ca este greu de inteles cum ne afecteaza ceea ce se decide in bula de la Bruxelles. De aceea, Bastien Mothais (29 de ani) si-a propus sa ofere zi de zi adeptilor sai un motiv sa creada (si sa voteze) pentru Uniunea Europeana. O face prin contul sau de Instagram @palpablEU in care vrea sa reduca universul adesea prea abstract al politicii europene la tangibil.
Originar din Marignane, langa Marsilia, provine dintr-o familie care se identifica cu partidul de extrema dreapta Regruparea Nationala, iar in anturajul sau sunt cei care spun ca viata a fost mai buna cu Ludovic al XVI-lea decat cu Macron. „Vor sa reinvie revolutia lui Charles de Gaulle din ’68. Se simt nostalgici”, se lamenta el. Dar Bastien locuieste in Barcelona de 7 ani, iar constiinta sa politica a fost trezita cu mult inainte de a migra.
Era in liceu, cand profesorul de educatie civica a anuntat ca vor sari peste subiectul UE pentru ca „era prea ocupat”. Bastien era suparat ca simtea ca i se refuza posibilitatea de a incerca sa inteleaga lumea in care traia pentru ca era complicata. Asa ca, cand a ajuns acasa, a studiat singur materia, desi nu ar fi fost la examen.
Un deceniu si un master in continut online mai tarziu, a inceput sa detecteze proliferarea a ceea ce el numeste „continut anti-UE” si a decis sa ia masuri in acest sens. In primul rand, cu videoclipuri YouTube care explica intr-un limbaj colocvial modul in care problemele europene, cum ar fi sfarsitul roamingului sau cardul european de sanatate, ne afecteaza viata de zi cu zi. Apoi a sarit pe Instagram unde de mai bine de 210 de zile ne-a dat zilnic un motiv pentru a vota pe 26 mai. Se defineste ca „nu partizan, ci in favoarea Uniunii Europene”.
Coaching politic
Bastien a fost un pionier in a face ceva pe care Parlamentul European l-a institutionalizat ulterior printr-un apel oficial catre influenti politici. Ei si-au dat seama ca pentru a aduce tinerii la urne au nevoie de ajutor din partea tinerilor de acolo. Asa au lansat campania #EstaVezVoto, un hashtag tradus in toate limbile UE. A inceput ca un concurs in care mileniali de pe tot continentul s-au intrecut cu fotografiile lor incurajandu-i sa voteze. Karim Hallal a fost primul din Spania si al doilea din toata Europa.
Karim (24 de ani) avea deja o cariera europeana clar conturata pana atunci. Jumatate spaniol, jumatate libanez, a crescut intr-o zona mai putin favorizata a Murciei, a plecat in capitala pentru a studia Relatii Internationale si a ajuns in cele din urma la obiectiv, Bruxelles, cu o bursa de internship la Parlamentul European. „Multe mituri au cazut din mine. Mi-am dat seama cat de multe informatii false inghitim din ignoranta”, spune el. „Cu cat institutia este mai mare si ne influenteaza mai mult viata, cu atat este mai putin capabila sa se conecteze cu oamenii”, deplange el.
Din acest motiv, in aprilie 2018 a decis sa foloseasca un limbaj colocvial si pe propriul canal de YouTube ceea ce ii fusese atat de greu de inteles, in ciuda faptului ca a studiat relatiile internationale. Campania #EstaVezVoto a venit mai tarziu. In iunie 2018, Parlamentul si-a format echipa de influenti politici, iar in septembrie i-a dus la Strasbourg pentru o saptamana de sesiune plenara ca o experienta imersiva, antrenament si convietuire. De atunci, fiecare dintre cei selectati avea sa devina ambasador al UE in tara lor pentru a-si incuraja generatia sa mearga la vot.
Karim locuieste si lucreaza acum la Bruxelles, dar calatoreste adesea in Spania pentru a vorbi la forumuri si conferinte. Un fel de „coaching politic” pentru a inversa insasi dinamica europeana de „a se plange si a lua totul de la sine inteles”, explica el. Dar acum este plin de entuziasm: spera ca reteaua ambasadorilor #EstaVezVoto sa depaseasca alegerile si sa devina o organizatie care sa incurajeze participarea politica si sa imbunatateasca reprezentativitatea tinerilor din UE.
Politica pentru tineri – de catre tinerii politicieni
In Europa, cel mai batran continent din lume, cei peste 55 de ani reprezinta de doua ori mai multi alegatori decat cei sub 25 de ani. Dar regulile au o exceptie.
Bibi Wielinga (17 ani) este cea mai tanara candidata de pe listele europene. Este numarul 4 in Olanda, cu Volt, un partid nou creat cu vocatie paneuropeana care revendica valorile europene si integrarea comunitara drept pilon principal al democratiei la care aspira. Este prima data cand participa la alegeri.
Sari la curs pentru campanie. Vorbim prin apel video de la Utrecht, unde tocmai a sosit autobuzul sau de campanie. Bibbi este extaziat. Si are sprijinul profesorilor si familiei, care au acceptat aceasta paranteza pentru a-si continua cariera politica. Mai are doi ani pana la facultate dar prioritatea lui este ca in doi ani sa fie si alegeri nationale.
Bibi a mai fost implicat in alte partide politice, dar a fost frustrat de rolul relegat acordat tinerilor de partid. Cand in septembrie anul trecut a intrat in contact cu nou-formatul Volt, a fost sedus de conceptia acestuia: „este un partid care isi ia tineretea atat de in serios incat nu au o divizie de tineret si tineretul are vocea plina”.
Batranul continent, un pionier in democratii, se confrunta acum cu cea mai mare provocare. Fie ca generatia care o mosteneste sa o ia in serios. Generatia Erasmus are toate ingredientele pentru a se simti europeana. Trebuie doar sa gasesti o modalitate de a vorbi cu ei si, mai ales, sa le lasi spatiu pentru a avea propria lor voce.Va reusi aceasta UE sa inverseze simptomul dezafectarii populatiei tinere?
