Fabrica lui Schindler din Cracovia: muzeul si istoria

Era deja cunoscut, admirat si onorat de comunitatea evreiasca cu mult inainte ca Steven Spielberg sa decida sa-i spuna povestea pe film. Sunt sanse ca numele Oskar Schindler si faimoasa lui lista sa sune un clopotel din film. Era la Cracovia unde isi avea fabrica, unde lucrau evreii pe care a reusit sa-i salveze. Astazi, fabrica lui Schindler a fost transformata in muzeu si, daca doriti sa aflati mai multe despre istoria care a marcat orasul si toata Polonia, va recomandam cu siguranta printre locurile de vazut in Cracovia.

Ca in toate ocaziile in care sunt vizitate muzee legate de barbaria umana – lagarul de concentrare Auschwitz-Birkenau tot din Cracovia sau Muzeul Crimelor Genocide „Tuol Sleng” din S-21 din Phnom Penh – trebuie sa mergi pregatit pentru ceea ce vei gasi. . In niciunul dintre ele nu a fost nevoie sa cauti cea mai intunecata sau mai macabra latura a povestii, este suficient sa povestesti viata de zi cu zi a celor care au suferit-o. In cazul fabricii Schindler, pe langa faptele legate de mantuirea muncitorilor, se explica si cum era viata in ghetoul din Cracovia si deja v-am avertizat ca a fost groaznic – muzeul nu este recomandat minorilor. de 14 ani-.

Fabrica lui Oskar Schindler: un pic de istorie

Prima „surpriza” pe care am primit-o a fost sa descoperim ca Oskar Schindler nu era o sora de caritate prin definitie. Mai mult, a ajuns la Cracovia cu ghetoul creat cu intentia de a profita de fabricile abandonate de evrei . Da, abordarea lui fata de comunitatea evreiasca a fost motivata doar de interese economice. De fapt, era un simpatizant si colaborase cu nazistii inainte de razboi – fusese spion pentru Abwehr, contrainformatiile germane, in Cehoslovacia.

Avea atat de putina simpatie fata de evrei incat, initial, nici nu i-a angajat, cu putine exceptii. De-a lungul timpului, a decis sa-si extinda personalul fabricii sale de vase de gatit cu forta de munca evreiasca ieftina, aproape sclava. Daca esti curios despre acea „parte intunecata”, poti citi cartea Oskar Schindler: The Untold Account of His Life, Wartime Activities si True Story Behind the List de David M. Crow, sau un rezumat in acest articol Forbes.

Nu se stie de ce – sau nu se spune in muzeu – atitudinea lui fata de evrei s-a schimbat in timpul razboiului si a ajuns sa angajeze mai multi angajati decat avea nevoie si sa-i protejeze mituind politia nazista. Cu siguranta nu a existat o epifanie asa cum se invata in film in scena fetei cu haina rosie, ci mai degraba una graduala, lucrand zilnic cu angajatii sai evrei si invatand despre brutalitatea politicilor naziste.

Lista lui Schindler

Celebra lista se refera la 1.200 de nume de evrei care au fost transferati – impreuna cu sediul fabricii in sine – la Brunnlitz in octombrie 1944. Schindler i-a convins pe manageri ca era important sa existe o forta de munca calificata in noua locatie si, prin urmare, asta si cu mai multe mita, a reusit sa-i salveze. In acel moment razboiul se indrepta spre partea aliata si germanii transferau majoritatea evreilor in lagare de exterminare.

Amintiti- va, lista nu a fost intocmita de Schindler, ci de Mietek Pemper, secretarul evreu al comandantului lagarului de concentrare din Plaszow, din numele intocmite de Marcel Goldberg, un ofiter de politie evreu din ghetou.

Vizita la Muzeul Fabricii lui Schindler din Cracovia

In fabrica-muzeu se afla biroul lui Oskar Schindler, o harta originala cu miscarile germanilor si rusilor in Polonia, cratite originale produse in fabrica si mobilier de epoca.

Dincolo de celebrul proprietar, vizita la Muzeul Fabricii lui Schindler este o trecere in revista a istoriei Cracoviei din perioada interbelica pana la sosirea sovieticilor. Ne-a facut pielea de gaina citind cum se inrautatea situatia din oras, odata cu crearea ghetoului, cu masurile represive impotriva locuitorilor sai, cu lichidarea din 1943.

Sentimentul de neputinta ne-a cuprins in piept determinandu-ne sa mergem din ce in ce mai incet. De parca greutatea emotionala ne-a epuizat muschii si ca nu suntem foarte sensibili, chiar si la Auschwitz ni s-a parut ca nu simtim ce trebuie. Peisajul, muzealizarea si istoria insasi ne-au condus la starea emotionala pe care lagarul de concentrare nu a realizat-o.

Fotografiile vacantelor polonezilor impreuna cu cele ale colectiei pentru armata intre Primul si Al Doilea Razboi Mondial arata clar ca, in ciuda fericirii de a fi din nou o tara independenta, Polonia nu a avut totul in sine. Si aveau dreptate, dar nu aveau o armata buna.

Modelul de dimensiuni mari al unui tanc german ne-a condus la invazie. Audiourile polonezilor care nu stiu sa raspunda la comenzile in limba germana ne-au facut sa simtim angoasa. Explicatia umilintei si umilintei ne-a adus acea neputinta care ne-a insotit pentru tot restul vizitei. Recreeri ale unei strazi ale pietei negre si ale celulelor inchisorii. Povestea celor 183 de profesori universitari, toti din oras, arestati si dusi la Sachsenhausen. Fotografii de propaganda nazista. Si ghetoul, cu o atmosfera intunecata, murdara si trista… caruia ii este dedicata o sectiune a muzeului.

Ghetoul din Cracovia

In martie 1941, autoritatea germana a decretat ca locuitorii evrei din Cracovia sa se adune in acelasi cartier pentru a „curata” orasul. Adevarul este ca, pana atunci, erau doar aproximativ 15.000 dintre cei peste 68.000 de evrei care traiau in ea inainte de invazie. Sa decis ca Ghetoul din Cracovia sa fie infiintat in districtul Podgorze . Nu era in cartierul evreiesc din Cracovia, in Kazimierz.

Cartierul nu putea gazdui atat de multi oameni si conditiile erau groaznice. Fiecare apartament gazduia, in medie, patru familii. In plus, au amestecat populatia: evreii ortodocsi locuiau in acelasi apartament cu alti evrei asimilati care nu vorbeau aceeasi limba. Chiar si in asta era un plan: daca nu puteau comunica, nu se puteau organiza.

Asa cum au fost neevrei care au ajutat, precum Schindler sau farmacistul Tadeusz Pankiewicz, au existat si evrei care au colaborat cu nazistii. Cine poate spune ca nu ar fi facut acelasi lucru pentru o viata mai buna pentru familia lui? Desigur, nazistii nu au fost caracterizati de loialitate fata de colaboratori si toti au ajuns morti mai devreme sau mai tarziu. Este cazul lui Symche Spira, seful politiei evreiesti din ghetoul din Cracovia.

In martie 1943 , la doi ani de la crearea sa, nazistii au lansat lichidarea definitiva a ghetoului din Cracovia: 8.000 de evrei au fost transferati in lagarul de concentrare Cracovia-Plaszow, 2.000 au fost ucisi pe strazile sale, iar restul trimisi la Auschwitz. Recreerea de mobilier, valize si jucarii ingramadite pe strazi amintesc de acel moment.

Muzeul Fabricii Schindler se afla pe strada Lipowa nr. 4 si face parte din Muzeele Orasului Cracovia.

Din 2018, intrarea in fabrica Schindler a fost cronometrata. Cu alte cuvinte, atunci cand iti cumperi bilet, ti se atribuie – sau il poti alege chiar tu – programul in care poti accesa. Recomandarea noastra, fara indoiala, este sa iei biletul in avans – il poti cumpara online de pe site-ul sau oficial. Biletul este valabil sapte zile de la cumparare, nu poate fi achizitionat ulterior. Pretul este de 40 PLN, aproximativ 9 EUR.

Deschis zilnic, cu exceptia Duminicii Pastelui, 3 mai, Corpus Christi, 15 august, 1 si 11 noiembrie si 25 decembrie. Orele variaza intre vara si iarna – din aprilie pana in octombrie si, respectiv, din noiembrie pana in martie. Arunca o privire pe pagina lor oficiala pentru a fi sigur.