Ucraina este interesată ca Republica Moldova să rămână stat independent în graniţele recunoscute în 1991, subliniază într-un articol apărut în ediţia de luni a publicaţiei Expert politologul ucrainean Andrei Blinov, reprezentant al Institutului pentru Rusia din capitala Ucrainei, care face apel la autorităţile de la Kiev să sprijine integritatea Republicii Moldova.În articol, expertul ucrainean menţionează că printre locuitorii Republicii Moldova se numără mulţi adepţi ai uniriii republicii cu România.‘Aceasta vorbeşte despre faptul că la frontiera sud-vestică a Ucrainei se află o bombă cu acţiune întârziată. Oricât de surprinzător ar părea, dar timpul a început mai rapid să se scurgă după aderarea României la Uniunea Europeană în 2007. În această ţară, în care se vorbeşte aceeaşi limbă ca şi în Republica Moldova, s-au produs schimbări importante: s-au făcut investiţii europene uriaşe, se construiesc drumuri, se înalţă clădiri înalte de birouri, se amenajează staţiuni luxoase la Marea Neagră. În acest context este evidentă dorinţa moldovenilor, în special a celor tineri, de a-şi rezolva problemele materiale cu ajutorul paşaportului românesc, iar cei care nu au reuşit să obţină cetăţenia română nutresc speranţa unirii Republicii Moldova cu România. Indiferent cine a arborat drapelele UE şi României pe clădirea Preşedinţiei de la Chişinău – provocatori sau protestanţi – un lucru este evident: în Moldova există numeroşi susţinători ai ideii unirii Republicii Moldova cu România’,comentează expertul ucrainean.
Actuala criză economică ar putea provoca colapsul statului moldovenesc, consideră politologul de la Kiev, adăugând că s-ar putea ca în curând sintagma ‘stat eşuat’ să capete noi valenţe în privinţa Republicii Moldova. ‘Moldova va fi scoasă din cazan ca o mămăligă, pusă pe masă să se răcească, iar, apoi, va fi tăiată cu aţa în felii’, nu exclude el. ‘Graniţele stabilite în Europa după cel de-Al Doilea Război Mondial, după Kosovo, Abhazia, Osetia de Sud nu mai reprezintă o dogmă sfântă. Extinderea UE spre Est a subliniat acut necesitatea primirii în spaţiul comunitar a Republicii Moldova, Ucrainei şi Belarus, întrucât cetăţeni ai acestor trei foste republici sovietice s-au obişnuit să caute locuri de muncă bine plătite în spaţiul UE şi de dragul de a circula liber în Occident şi de a-şi găsi de lucru în Europa sunt gata să sacrifice suveranitatea propriei ţări’, apreciază Andrei Blinov. De aceea, consideră expertul de la Kiev, Ucraina este interesată ca Republica Moldova să se menţină ca stat, în graniţele din 1991. ‘O Moldovă instabilă înseamnă numeroase portiţe pentru contrabandă, trafic de droguri etc’, precizează acelaşi politolog ucrainean, în opinia căruia, marţea trecută, când la Chişinău erau devastate sediile Preşedinţiei şi Parlamentului, şeful statului ucrainean Viktor Iuşcenko trebuia personal să se deplaseze în Republica Moldova sau cel puţin să-şi trimită un emisar, întrucât Ucraina are foarte multe interese în Republica Moldova. De luat în calcul doar lungimea graniţei comune moldo-ucrainene de 1222 km, spune el.
Aleksei Garan, directorul ştiinţific al Şcolii de analiză politică din cadrul Academiei Kievo-Moghileansk din Ucraina, consideră că violenţele postelectorale de la Chişinău sunt mai mult în interesul Rusiei şi nu al României, relatează luni publicaţia ucraineană Gazeta.‘În Republica Moldova există numeroşi adepţi ai unificării cu România, totuşi ei sunt minoritari atât în cadrul opoziţiei, cât şi la nivelul societăţii. Din simplul motiv că unirea cu România nu este în interesul elitei politice moldoveneşti. Nici puterea, nici opoziţia nu doresc să se dizolve într-un alt stat, de aceea în perspectivă vor exista, ca şi astăzi, două state ce vorbesc aceeaşi limbă, România şi Republica Moldova, evident, având relaţii strânse între ele’, argumentează expertul de politică externă citat.
‘Actualei puteri de la Chişinău îi este mai uşor să transfere responsabilitatea pentru propria incapacitate de a rezolva problemele politice şi economice interne pe o forţă din afară’, a apreciat politologul menţionat, în opinia căruia nu opoziţia a fost cea interesată în arborarea drapelelor UE şi României pe reşedinţa preşedinţiei de la Chişinău.‘Aceasta a avut mai degrabă un efect invers, ceea ce a dat apă la moară Rusiei, Transnistriei şi, în special, preşedintelui Vladimir Voronin să acuze România de amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova’, a subliniat Aleksei Garan.
La întrebarea în ce mod ar trebui să reacţioneze Occidentul din moment ce România, membră a NATO, este acuzată de conducerea moldoveană de a fi implicată în organizarea violenţelor, expertul ucrainean a declarat: ‘Nu consider că evenimentele de la Chişinău reprezintă o provocare pentru Alianţa Nord-Atlantică. Este vorba de o problemă internă a unui stat care nu face parte din NATO – Republica Moldova. Dacă România într-adevăr ar fi întreprins acţiuni de unificare cu Republica Moldova, atunci într-adevăr ar fi existat o problemă, în realitate lucrurile nu stau nici pe departe aşa cum insinuează guvernarea comunistă’.
În ceea ce priveşte posibila implicare a Moscovei în evenimentele de la Chişinău, politologul ucrainean consideră că modul în care evoluează situaţia postelectorală din Republica Moldova convine mai mult Rusiei decât României. ‘În Republica Moldova este în curs discreditarea opoziţiei, prin conexiunile acesteia cu România, întărirea poziţiei ruse în Transnistria, extinderea marjei Kremlinului pentru presiuni asupra lui Voronin şi a succesorului său. Oamenii pot ieşi în stradă sub diverse lozinci, iar între ei sunt şi provocatori’, a comentat Aleksei Garan pentru Gazeta.
