Bronsectaziile sunt dilatatii anormale ale bronhiilor, cu calibru mediu. Ele constau in distructii ireversibile ale peretelui muscular si elastic al acestora, cu marirea secundara a lumenului bronsic si hipersecretie de mucus.
Vorbim despre o afectiune subestimata (multi pacienti pun simptomatologia pe seama altor maladii), bolnavii fiind multiplu tratati (pentru alte boli) pana la obtinerea diagnosticului corect. Se pot intilni in unul sau ambii plamani, izolate (grupate) sau diseminate. Bronsectaziile izolate (situate intr-un singur segment anatomic) au prognosticul cel mai bun.
Cauzele aparitiei bronsectaziei sunt multiple: infectii ale copilariei (tusea convulsiva, rujeola); infectii frecvente (mai mult de 2-3/ an) de cai respiratorii inferioare, tuberculoza; boli care duc la scaderea imunitatii – hipogamaglobulinemii, HIV/SIDA; expunere indelungata la noxe (fumat, noxe casnice – fum de la aparatele de incalzit, gaze – sau profesionale); boli sistemice (lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida); afectiuni congenitale (sindrom Kartagener, mucoviscidoza). Depistarea cauzei bronsectaziei este foarte importanta, atunci cand e posibila, inlaturarea acesteia impiedicind sau incetinind progresia bolii. O categorie aparte o constituie bronsectaziile idiopatice, a caror cauza nu poate fi decelata.
Simptomele sunt variate: tuse cronica, intermitent productiva, cu sputa mucoasa. In caz de suprainfectie, sputa devine purulenta. Pacientul poate prezenta frecvent hemoptizie (eliminarea de singe din arborele traheo-bronsic). Infectiile de cai aeriene superioare si inferioare sunt frecvente (apar mai des decat la persoanele fara bronsectazii). Semnele generale apartin de regula suprainfectiei si constau in febra, diminuarea apetitului (urmata de scadere in greutate). In forme extinse (teritorii intinse afectate in ambii plamani) apare insuficienta respiratorie cronica.
Diagnosticul bronsectatiilor cuprinde doua elemente: anamneza (interviul pacientului) – care arata tuse precventa +/- expectoratie purulenta, hemoptizie, infectii respiratorii frecvente – si tomografia computerizata pulmonara. Aceasta din urma este elementul central al diagnosticului punand in evidenta bronhiile dilatate, localizarea acestora si starea parenchimului pulmonar din jur. Radiografia toracica simpla de multe ori este normala, in dilatatiile bronsice importante se pot vedea imagini de hipertransparenta in „sina de tramvai”.
Complicatiile care pot aparea sunt: hemoptizia medie – mare (ca urmare a ruperii unui vas de sange care deserveste peretele bronsic), pneumonia, septicemia si diseminarea la distanta a infectiei (abces cerebral). In timp ce primele doua complicatii sunt frecvente (din cauza intirzierii prezentarii la medic si implicit a inceperii tratamentului), ultimele doua sunt rare.
Tratamentul urmareste doua componente: prima este profilaxia infectiilor respiratorii si se realizeaza prin vaccinare antigripala +/- antipneumococica la debutul fiecarui sezon rece. A doua componenta se refera la terapia propriu-zisa: tratament de fluidificare a secretiilor la persoanele cu expectoratie mucoasa, antibiotice active pe infectiile respiratorii (amoxicilina, cefalospirine, chionolone) la pacientii cu sputa purulenta; hemostatice in caz de aparitie a hemoptiziilor. Toti pacientii la care simptomul dominant este expectoratia prezinta ameliorarea simptomelor daca tratamentul medicamentos este insotit de terapie posturala (manevre de drenaj a secretiilor, ce se invata de la kinetoterapeut).
Persoanele care au bronsectazii grupate intr-un singur segment sau lob pulmonar pot beneficia de interventie chirurgicala care are scop curativ (de vindecare).
